Categorii
Nr. 7 / Ianuarie - Februarie 2009

MIRELA – SUNETUL MUZICII

Mirela sună ca o melodie caldă, ca o amintire de castane coapte peste iarnă, ca un clinchet pierdut în zăpadă odată cu urma saniei. Privirea adâncă şi limpede îţi deschide zări albe răvăşite, în zbor, de păsări mari de aur. Ca un abur de ceai negru, băut la gura sobei, se destramă amintirile. Şi dincolo de abur şi de lumină de lemn arzând, rămâne privirea ei, ca un sunet de foc, ca un nor de scântei. În calmul trupului, căldura sculptează penumbre de acorduri născute din trei note. Ca o şoaptă de dragoste se revarsă florile rochiei şi ca o îmbră- ţişare a trupului. Sau ca o adiere de mătase împerechind culoarea rochiei cu nuanţa ochilor. Peste care sunetul muzicii răvăşeşte aurul părului, despletit în zbor de iarnă de păsările mari, de aur şi ele, pierdute peste întinderile de zăpadă, în clinchetul notelor. Un nume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *